De la intuiție la metodă: cum transformi o idee în produs viabil
Toți avem idei. Unele ne vin în trafic, altele în miez de noapte. Însă între o idee bună și o decizie corectă stă mereu o întrebare bine pusă.
De aceea, cum spunea Peter Drucker, „cea mai mare greșeală în business este să ai răspunsul corect la întrebarea greșită.”
Într-o lume în care viteza de lansare a produselor este amețitoare, iar competiția poate apărea peste noapte, diferența nu o face inspirația, ci relevanța. Piața nu plătește pentru idei, ci pentru soluții reale, care rezolvă probleme autentice și vin la momentul potrivit. Ideile nu lipsesc. Lipsesc întrebările bune.
Pentru că un produs bun nu se naște din entuziasm, ci dintr-o întrebare corect pusă:
„De ce ar trebui să le pese oamenilor?”

Relevanța ca punct de pornire
Orice antreprenor, brand manager sau inovator știe acel moment de entuziasm când pare că a
găsit „următorul mare lucru”. Dar piața nu reacționează la entuziasm, ci la nevoi.
În branding și inovație, nu pornești de la produs, ci de la context.
Pentru noi, la Bloom Communication, procesul începe mereu cu o analiză de oportunitate în trei pași:

• Contextul pieței – în ce direcție merge industria și care sunt presiunile reale?

• Categoria – cum funcționează ciclul de viață al produsului, sezonalitatea și marja medie?

• Consumatorul – cine este, ce vrea, ce nu primește încă și ce îl determină să schimbe marca?

Când cele trei răspunsuri se aliniază, apare potențialul.
Când nu, apare o idee frumoasă… dar fără viitor.

Ce ne învață greșelile mari
Eșecurile de piață nu se nasc din idei proaste, ci din idei nevalidate.
Juicero, un startup american care a atras 120 de milioane de dolari pentru un storcător „inteligent”, s-a prăbușit când s-a descoperit că punga de suc putea fi stoarsă cu mâna.
Quibi, platforma de streaming de 2 miliarde de dolari, a murit în șase luni – nu pentru că era slabă tehnologic, ci pentru că a ignorat comportamentul uman: oamenii nu voiau conținut de
10 minute pe telefon în pandemie.
Pe de altă parte, companii ca Dyson, Lego Education sau Philips Hue au construit inovația pornind din viața reală a oamenilor:

• Dyson a observat frustrarea legată de pierderea puterii de aspirație;

• Lego a transformat jocul în instrument educațional;

• Philips Hue a adus emoția în iluminat, adaptând lumina la starea utilizatorului.

Adevărata inovație nu înseamnă să inventezi ceva nemaivăzut, ci să reinventezi ceva familiar, într-un mod relevant și scalabil.