CE ESTE EU AI ACT?

De duminică, 2 august 2026, se aplică articolul 50 din Regulamentul (UE) 2024/1689 — partea din AI Act care spune când trebuie să anunți oamenii că interacționează cu un sistem AI sau că se uită la conținut generat de AI. Termenul a trecut. Nu e o lege pentru companiile de tehnologie: e o lege pentru orice site care are un chatbot, publică imagini modificate cu AI sau scoate articole scrise cu ajutorul unui model de limbaj.

Dacă nu ai făcut nimic până acum, nu ești într-o situație dramatică, și explic mai jos de ce. Dar ești deja în afara termenului, iar asta schimbă tonul discuției de la "ne pregătim" la "recuperăm".

Am urmărit subiectul de aproape un an, pentru că afectează direct felul în care lucrăm cu conținut. Vestea bună: pentru majoritatea site-urilor comerciale, obligațiile reale sunt mult mai puține decât sugerează panica de pe LinkedIn. Vestea proastă: cele câteva obligații care există chiar trebuie rezolvate, iar una dintre ele se rezolvă printr-un proces intern pe care aproape nimeni nu îl are documentat.

Ce se aplică din 2 august și ce nu

AI Act intră în vigoare pe bucăți. Interdicțiile pentru practicile cu risc inacceptabil se aplică din februarie 2025. Regulile pentru modelele de uz general, din august 2025. Acum vine rândul transparenței.

Între timp s-a schimbat și calendarul. Regulamentul Omnibus digital privind IA, publicat în Jurnalul Oficial pe 24 iulie 2026, a mutat obligațiile grele pentru sistemele cu grad ridicat de risc: 2 decembrie 2027 pentru cele din Anexa III (recrutare, credite, educație) și 2 august 2028 pentru cele integrate în produse reglementate. Multe firme au înțeles de aici că "s-a amânat AI Act". Nu s-a amânat. S-a amânat capitolul greu. Transparența a rămas pe loc.

• 2 august 2026, deja în vigoare — obligațiile de transparență din art. 50
• 2 decembrie 2026, peste patru luni — obligația de marcare pentru sistemele generative puse pe piață înainte de august 2026, plus două noi practici interzise (conținut intim nonconsensual generat cu AI și materiale de pornografie infantilă)
• 2 decembrie 2027 — sistemele cu grad ridicat de risc din Anexa III
• 2 august 2028 — sistemele AI integrate în produse reglementate

Ești furnizor sau implementator?
Distincția asta decide ce obligații ai, așa că merită clarificată în două rânduri.
Furnizorul dezvoltă sistemul AI, sau comandă dezvoltarea lui, și îl pune pe piață sub numele său. OpenAI, Anthropic, Google. Dacă tu ai construit un chatbot propriu și îl vinzi, ești furnizor.

Implementatorul folosește un sistem AI în activitatea sa profesională. Aici intră 99% dintre firmele românești: agenția care scrie cu Claude, magazinul care are un widget de chat pe site, redacția care generează rezumate. Obligațiile de implementator sunt mai puține, dar nu sunt zero.
 

Cele trei lucruri de pe un site care intră sub art. 50

1. Chatbotul trebuie să spună că e chatbot
   Dacă ai pe site un asistent care vorbește cu oamenii, persoana trebuie să știe că discută cu un sistem AI. Excepția: dacă lucrul ăsta rezultă evident din context. Un widget care se numește "Asistent AI" și are dezclaimer în primul mesaj e acoperit. Un widget numit "Maria de la suport", care imită un om și nu spune nicăieri că e automat, nu e.
   Obligația de proiectare cade pe furnizorul sistemului, dar dacă ai personalizat widgetul astfel încât să pară om, ai o problemă pe care furnizorul nu ți-o rezolvă.
2. Imaginile modificate cu AI — partea pe care o ratează toată lumea
   Aici se va vedea diferența între cine a citit regulamentul și cine a citit rezumatele.
   Obligația de etichetare pentru implementatori acoperă deepfake-urile: imagine, audio sau video generat ori modificat cu AI, care seamănă cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și care ar părea autentic pentru cineva care se uită la el. Comisia Europeană dă chiar exemplul unui apartament gol mobilat cu AI într-o fotografie reală. Adică exact ce fac zeci de agenții imobiliare și magazine de mobilă în România chiar acum.
   Aceeași logică prinde retușurile de produs care schimbă realitatea, fundalurile generate în jurul unui produs fotografiat real, modelele umane sintetice puse peste haine reale. Fotografia de produs 100% sintetică, a unui produs care nu există fizic în forma aia, e altă discuție — și e o discuție cu ANPC, nu doar cu AI Act.
3. Textele de interes public generate cu AI
   Obligația se referă la texte publicate cu scopul de a informa publicul asupra unor chestiuni de interes public: legislație, politică, economie, sănătate, educație, justiție, siguranță publică, activitatea autorităților.
   Descrierea de produs pentru o pereche de pantofi nu e chestiune de interes public. Pagina de servicii a unei firme de contabilitate nu e. Un articol despre modificările la Codul fiscal, publicat pe blogul aceleiași firme de contabilitate, este.
    

Excepția care schimbă tot: verificarea editorială
Aici e miezul, și e motivul pentru care titlurile de tip "trebuie să etichetezi tot ce scrii cu AI" sunt greșite.
Obligația de etichetare a textului nu se aplică atunci când conținutul generat cu AI a trecut printr-un proces de verificare editorială sau revizuire umană și o persoană fizică sau juridică își asumă responsabilitatea editorială pentru publicare.
Citește propoziția de două ori, pentru că are două condiții, nu una. Nu e suficient ca cineva să fi citit textul. Trebuie să existe un proces și trebuie să existe cineva care își asumă răspunderea.

Dacă mâine ANCOM îți cere să demonstrezi că articolul acela a fost verificat de un om, ce arăți? La majoritatea site-urilor răspunsul e "nimic", pentru că verificarea s-a întâmplat în capul cuiva, între două taskuri, fără urmă. Asta nu e o problemă de conținut. E o problemă de proces.
 

Și acum partea de SEO: Google se uită în aceeași direcție

Pe 17 iulie 2026, un forum vechi de aproape douăzeci de ani, windowsforum , a primit o acțiune manuală de la Google pentru conținut subțire, cu impact pe secțiunea de discuții — peste 168.000 de threaduri, suprimate împreună. Cazul a fost documentat pe Search Engine Journal. Proprietarii site-ului nu înțelegeau ce s-a schimbat: alte două secțiuni, mult mai clar "subțiri", au rămas neatinse.

SEO-ul australian Gagan Ghotra a observat detaliul care lipsea: forumul avea un membru marcat ca "staff" care era, de fapt, un bot AI. Peste 111.000 de răspunsuri postate de el din martie 2023.

Google nu a confirmat interpretarea, iar poziția oficială rămâne că textul generat cu AI nu e automat problematic. Dar direcția e greu de ratat. Valoarea unui forum vine din experiența oamenilor care au trăit problema. Un model de limbaj n-a trăit nimic; reproduce ce a citit. Când umpli o secțiune cu o sută de mii de răspunsuri fără experiență în spate, obții exact definiția de conținut fără valoare adăugată.
Google recomanda pentru evitarea acestui tip de continut catalogat ca thin-content continutul non-commodity.
 

Aici e convergența pe care o consider cea mai utilă din tot subiectul: reglementarea europeană și algoritmul Google cer același lucru, din motive complet diferite. Bruxelles-ul cere responsabilitate editorială asumată ca să protejeze publicul de dezinformare. Google cere aceeași responsabilitate editorială ca să separe conținutul util de zgomot. Un singur proces intern rezolvă ambele.
 

Ce înseamnă concret pentru SEO

Nu vorbim de un factor de ranking nou. Vorbim de faptul că lucrurile pe care le amânai la capitolul E-E-A-T au devenit brusc și obligații legale, sau aproape.
Un site care are autori reali, cu pagini de autor și biografii verificabile, o politică editorială publicată, un flux în care cineva semnează revizuirea, și date de publicare și actualizare corecte — site-ul ăla e simultan conform cu excepția din art. 50 și bine poziționat pentru evaluarea calității Google. Un site care scoate 40 de articole pe lună, semnate "Admin", cu autor generic și fără urmă de proces, e vulnerabil pe ambele fronturi.

O întrebare pe care o primesc des: dacă pun eticheta "generat cu AI" pe articol, îmi scade poziția? Nu există niciun semnal că Google demotează conținutul declarat ca AI. Google evaluează calitatea și utilitatea, nu metoda de producție. Riscul real e altul, și e comercial: o etichetă pusă mecanic pe tot site-ul spune vizitatorului că nu ai investit nimic uman în ce citește. Când ai excepția de verificare editorială la îndemână, mai sănătos e să o folosești și să publici o politică transparentă despre cum lucrezi cu AI, decât să lipești etichete peste tot.

Etichetele oficiale, dacă tot ai nevoie de ele
Comisia Europeană a publicat un set de pictograme gratuite pentru marcarea conținutului generat cu AI, ca parte din Codul de bune practici privind transparența. Sunt trei: una de bază, una pentru conținut integral generat de AI și una pentru conținut preexistent modificat parțial cu AI. Se folosesc fără atribuire și fără costuri.

Două lucruri de reținut. Folosirea lor e opțională; obligația de etichetare nu e. Și simplul fapt că ai pus pictograma nu îți garantează conformitatea — responsabilitatea de a comunica clar rămâne la tine. Testele Comisiei arată că pictograma funcționează mult mai bine când e însoțită de text, nu singură.

În România: cine controlează și de când

Regulamentul se aplică direct, fără să fie nevoie de o lege românească. Dar mecanismul de control are nevoie de una.
Prin memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact. Alături de ea apar ASF și BNR pentru servicii financiare, ANSPDCP pentru biometrie și justiție, ANPC și Inspecția Muncii pe sectoarele lor. Actul normativ care stabilește procedura de sancționare era, pe 24 iulie 2026, încă în lucru.

ANCOM a spus-o explicit: autoritățile vor putea verifica și sancționa doar după intrarea în vigoare a actului normativ național. Aici e nuanța care contează pentru tine acum, la câteva zile după termen. Obligațiile europene curg deja, din 2 august. Ce lipsește e aparatul care le pune în aplicare. Practic ai o fereastră de recuperare, nu o amnistie: dacă legea internă apare în toamnă și te găsește tot cu widgetul care se dă drept om, vechimea neconformității va conta.
Amenzile, când mecanismul va fi funcțional: până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri mondială pentru practicile interzise, și până la 15 milioane sau 3% pentru restul obligațiilor, inclusiv transparența. Sunt plafoane maxime, iar autoritățile trebuie să țină cont de gravitate, durată și dimensiunea firmei. Un magazin online din Sebeș nu va lua 15 milioane pentru un chatbot needucat. Dar poate lua o sancțiune care doare, mai ales dacă a ignorat o notificare.

Ce ai de recuperat, în ordinea aceasta
Primele patru puncte se rezolvă într-o după-amiază și acoperă partea vizibilă, adică exact ce ar verifica cineva care intră pe site. Ultimele două cer o săptămână de lucru, dar sunt cele care țin la o discuție serioasă.

1. Fă inventarul: ce instrumente AI folosiți efectiv, cine le folosește, pe ce date, cu ce rezultat publicat.
2. Verifică widgetul de chat. Spune de la primul mesaj că e AI? Are nume care induce în eroare?
3. Treci prin imaginile de pe site. Care sunt fotografii reale modificate cu AI în așa fel încât să pară realitate? Alea au nevoie de etichetă.
4. Separă conținutul editorial de cel comercial. Doar primul intră în discuția de interes public.
5. Scrie procedura de verificare editorială și, mai important, lasă urmă: cine a revizuit, când, ce a modificat.
6. Publică o pagină de politică privind utilizarea AI. Îți servește și legal, și pentru încredere, și pentru citarea în motoarele generative.
    

Punctul 5 e cel care ia timp și e cel care contează. Restul sunt bifă.

Checklist AI Act pentru site-uri — 51 de puncte de verificare

Am transformat tot ce e mai sus într-un document de lucru: obligațiile pe categorii, ce verifici concret pe site, ce documente îți trebuie în dosar și șabloanele de text pentru etichete și politica de utilizare AI.
Descarcă checklistul (PDF, gratuit)

Întrebări frecvente

Trebuie să etichetez fiecare articol scris cu ajutorul AI?
Nu. Obligația vizează textele publicate ca să informeze publicul pe chestiuni de interes public, iar excepția pentru verificare editorială cu răspundere asumată acoperă majoritatea situațiilor din presă și blogurile profesionale. Conținutul comercial obișnuit — descrieri de produs, pagini de servicii — nu intră în categoria asta.
Descrierile de produs generate cu AI intră sub AI Act?
Ca text de interes public, nu. Dar dacă imaginile de produs au fost modificate cu AI astfel încât să pară fotografii reale ale unui produs real, obligația de etichetare pentru deepfake devine relevantă, plus regulile de protecție a consumatorului privind prezentarea corectă.
Google penalizează conținutul generat cu AI?
Poziția oficială Google e că textul generat cu AI nu e automat problematic. Cazul windowsforum din iulie 2026 arată însă că volumul mare de conținut AI nesupravegheat poate fi tratat ca lipsit de valoare adăugată, ceea ce duce la acțiune manuală pentru conținut subțire.
Cine sancționează în România și de când?
ANCOM a fost propusă ca autoritate națională de supraveghere. Sancțiunile efective vor fi posibile după intrarea în vigoare a actului normativ național, aflat în elaborare la sfârșitul lui iulie 2026. Obligațiile europene se aplică însă din 2 august 2026, indiferent de stadiul legii interne.
Eticheta "generat cu AI" îmi strică poziționarea în Google?
Nu există dovezi că Google demotează conținutul declarat ca AI. Impactul e mai degrabă asupra încrederii cititorului, motiv pentru care eticheta merită folosită acolo unde e cerută, nu peste tot.

Iulian Ghișoiu conduce TargetWeb, agenție de marketing online cu peste 20 de ani de experiență, și GEO Agency, divizia de optimizare pentru motoarele generative.